introducere
teoria acționării este un concept important în psihanaliză. Dezvoltat de Sigmund Freud, a fost prezentat în cartea sa, „Ego-ul și Id-ul”, care a fost publicată în 1923. De-a lungul deceniilor, teoria unității a trecut prin diverse schimbări. Ea a atras, de asemenea, o mulțime de critici. Cu toate acestea, este încă considerat un progres major în domeniul psihanalizei.,
Olly / Dollar Photo Club
teoria unității
teoria unității, sau teoria unității instinctuale, a fost introdusă de Freud pentru a înțelege comportamentul agresiv. În primele etape ale dezvoltării psihanalizei, conceptul de conducere a fost un aspect important. „Drive” este o „forță internă apetisantă”. Freud spune că corpul uman se străduiește constant pentru o stare homeostatică. Cu toate acestea, atunci când această stare homeostatică este perturbată, corpul nostru reacționează formând unități., Aceste unități sunt reprezentări mentale ale excitației nespecificate a sistemului nervos legate într-un fel de urgențele sexuale și agresive.”Individul caută să satisfacă aceste îndemnuri, astfel încât să se poată întoarce la starea homeostatică.potrivit lui Freud, unitățile sunt de natură duală. Acestea constau în unități libidinale și sexuale. El spune că unitatea libidinală este cea mai importantă dintre cele două.chiar dacă Freud a descris unitățile ca reacții la anumiți stimuli, el, ironic, a studiat-o izolat., El a fost conștient de nevoia de „relații obiect”, care este, studiind drive-uri în context cu mediul mai larg. Prin urmare, el și-a făcut modelul mai flexibil, care ulterior va adapta schimbările și noile descoperiri. Astfel, el a etichetat toate fațetele personalității și psihopatologiei ca funcție. Aceasta înseamnă că el a juxtapus rolul obiectelor numai împotriva descărcării unităților.cu toate acestea, în lucrările sale ulterioare, Freud a redus accentul pe unități. El a spus că, deoarece natura unităților este schimbabilă, alți factori, cum ar fi situațiile sociale, au avut un rol important de jucat.,teoria lui Freud a suferit numeroase schimbări și modificări. Robert Zajonc a folosit modelul lui Freud pentru a explica facilitarea socială. Prezența unui public afectează executarea unei sarcini. Acest lucru poate fi pozitiv sau negativ. Depinde dacă sarcina constă într-un „răspuns dominant corect” sau un „răspuns dominant incorect”. Un „răspuns dominant corect înseamnă că individul consideră că sarcina este ușoară, în timp ce un” răspuns dominant incorect ” înseamnă că individul consideră că sarcina este dificilă., În prezența unui public pasiv, individul intră într-o stare de excitare profundă. Aceasta, la rândul său, duce la comportamente individuale care se manifestă, care servesc ca răspunsuri dominante. Dacă acest răspuns dominant este corect, atunci performanța individului va fi eficientă și se va observa o îmbunătățire. Cu toate acestea, dacă răspunsul dominant este negativ, atunci performanța individului va fi ineficientă și ineptă.Freud clasifică mintea umană în trei părți – id, ego și super ego., Ființele umane trec prin etape psihosexuale de dezvoltare în care personalitatea lor este dezvoltată și modelată în primii cinci ani ai vieții lor.el clasifică această evoluție în cinci etape
- etapa orală
- etapa anală
- etapa falică
- etapa de latență
- etapa genitală
- etapa orală – aceasta se întinde de la nașterea copilului la 18 luni. În această etapă, copilul este complet dependent de mama sa., Cu toate acestea, dacă este prea dependentă de mamă, atunci poate deveni foarte dependentă ca adult
- stadiul Anal – aceasta se întinde de la 18 luni la trei ani. În această etapă, copiii învață să-și controleze corpul. Astfel, ei învață cum să-și controleze sfincterul și, la rândul său, să învețe să gestioneze funcțiile corporale., Dacă ei devine fixat în acest stadiu, atunci ei ar putea deveni anal retentiv, ceea ce duce la o nevoie puternică de a controla și de a menține nevoile lui sau ei pot deveni anal o, ceea ce duce la o incapacitate în controlul îndeamnă
- Stadiul Falic – Aceasta se întinde de la trei la șase ani. Acesta este probabil cel mai controversat concept al lui Freud. El spune că această etapă este marcată de complexul Oedip/Electra. Aceasta înseamnă că copilul are o atracție sexuală față de părintele de sex opus subconștient., Complexul Oedip se referă la băieții care au impulsuri sexuale față de mamele lor, iar complexul Electra se referă la fetele care au impulsuri sexuale față de tații lor. Cu toate acestea, ei controlează aceste îndemnuri din cauza fricii de repercusiuni. Băieții se tem de castrare de către tații lor și fata se tem de gelozie de către mamele lor. Băieții pot dezvolta „anxietate de castrare”, iar fetele ar putea dezvolta „invidia penisului”
- etapa de latență – aceasta se întinde de la șase ani la doisprezece ani., Aici, energia libidinală este îndreptată spre activitatea normală a copilăriei, cum ar fi școala, sportul, hobby – urile și prietenia
- etapa genitală-aceasta se întinde peste doisprezece ani. În această etapă, individul își concentrează acum energia sexuală asupra sexului opus. Cu toate acestea, dacă copilăria individului nu a fost netedă și a avut probleme, atunci dificultățile sunt obligate să se întâmple în viața adultă
concluzie
astfel, teoria unității nu poate fi explicată izolat., În timp ce Freud a fost corect în a spune că corpul nostru se străduiește să satisfacă nevoile noastre, el nu a luat situația socială și de mediu mai largă în context. Într-adevăr, mediul social și de mediu este cel care ne modelează nevoile și dorințele. Avantajul pe care îl are teoria unității este că poate fi folosit pentru a testa și dovedi alte teorii și fenomene precum Zajonc. Chiar dacă teoria modernă a unității a evoluat și s-a schimbat semnificativ, fundațiile rămân aceleași.